Povestea unei opere private: de ce e important să dăm ceva înapoi lumii 

Dincolo de produsele gândite pentru binele și sănătatea individului, compania Zepter și cei doi fondatori – Philip și Madlena Zepter – se implică de ani de zile în proiecte care au ca scop binele societății, precum concursuri de design și inițiative de mecenat cultural. Unul dintre cele mai frumoase este Opera Privată din Belgrad, Madlenianum.

Într-un fel sau altul, toată lumea creează produse pe care vrea să le ofere lumii. Cei mai norocoși sunt cei ale căror produse reușesc să și schimbe viețile altora în mod cuantificabil. Să știi că un lucru gândit de tine de la zero a ajuns să modifice în mod fundamental felul cuiva de a trăi, de a se alimenta sau de se raporta la lucruri de bază precum aerul și apa nu e puțin lucru, mai ales în zilele noastre.

Din acest punct de vedere, Zepter se află în rândul puținelor companii din lume care se pot declara mulțumite de impactul pe care produsele lor îl au asupra oamenilor, individ cu individ. Dar societatea? Creăm lucruri care schimbă viețile oamenilor, dar ce facem pentru societate în ansamblul său: cum dăm înapoi ceva care să aibă impact asupra lumii întregi și să schimbe un oraș sau o țară?

De la această premisă a pornit unul dintre cele mai frumoase proiecte ale familiei Zepter: Madlenianum. Actualmente o operă privată aflată în centrul Belgradului, cu un repertoriu amplu și un istoric bogat de artiști, clădirea a fost preluată de Madlena Zepter în ruine, într-una dintre cele mai triste și gri perioade din istoria Serbiei, perioada de după război.

Construit în anii ‘50 și pus în funcțiune inițial ca scenă secundară (sala Zemun, după strada din Belgrad pe care se află) a Teatrului Național din Belgrad, imobilul a fost exploatat timp de 30 de ani fără a i se aduce vreo îmbunătățire, starea de degradare fiind vizibilă progresiv. Apogeul s-a produs la începutul anilor ’90, perioada neagră din istoria culturii sârbe, când Sala Zemun a încetat să mai fie loc cultural și s-a transformat într-un centru comercial de tip mall.

Așa a găsit-o Madlena Zepter – o clădire ruinată, distrusă, care avea nevoie de o refacere aproape din temelii. A reconstruit-o timp de șapte ani, între 1998 și 2005, încercând nu doar să compenseze daunele aduse de trecerea timpului, ci s-o și aducă în ton cu vremurile și cu noile cerințe arhitecturale.

Totul a fost lărgit, recompartimentat, practic recreat pentru a găzdui un alt tip de spațiu cultural, unul diferit de tot ceea ce văzuse Belgradul până atunci. Până în prezent, Madlenianum rămâne, ca arhitectură și viziune, una dintre cele mai reprezentative clădiri culturale din țară și chiar și din Europa de Est.

Madlenianum se află pe malul Dunării, actualmente între trei biserici, și unește religii, gusturi și aspirații culturale diferite. A început ca un loc în care artiștii sârbi care aveau ceva de spus să se poată exprima liber și să marcheze un contrapunct față de trecutul trist. Un spațiu de expresie modernă, necenzurată și adaptată nevoilor vremurilor, unde să se pună în scenă un repertoriu pe care să nu-l găsești nicăieri în alte părți: creații contemporane, opere mai puțin cunoscute, clasici reinterpretați.

Între timp, în ultimii 13 ani s-au pus în scenă peste 50 de producții de operă și balet, cu peste 400.000 de spectatori, dar și musical-uri precum ”Mizerabilii” și ”Rebecca”, și piese de teatru contemporane și clasice. Pentru a oferi publicului și artiștilor cât mai multă varietate, fiecare producție vine cu echipa proprie, formată de la zero la momentul începerii procesului de punere în scenă.

Practic orice artist de la orice operă din lume poate ajunge să colaboreze cu Madlenianum, având un contract punctual, pentru proiectul respectiv. În acest fel, libertatea de creație este absolută, nimeni nu se simte încorsetat, iar publicul sârb are ocazia să vadă pe scena operei stiluri, abordări și expresii culturale diferite, aparținând unor artiști reputați din toate colțurile lumii.

Singura constantă este orchestra simfonică a operei, care a adunat cei mai buni instrumentiști din Belgrad, și care rămâne „inima” Madlenianum. Ne-am dorit să prezentăm povestea operei ca pe un exemplu frumos și autentic de proiect gândit pentru a da ceva înapoi unui oraș și oamenilor din el, care a prins o viață proprie și a ajuns să multiplice înzecit intențiile de la care a pornit. Nu e suficient să vorbești despre lucrurile care trebuie făcute, ci trebuie să dai mai departe ceva în mod practic și tangibil, chiar dacă asta înseamnă uneori să-ți sufleci mânecile și să-ți asumi misiunea de a reface și recupera istoria.

Follow:
Share:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *