Cum ar fi dacă viața ar avea buton de ”Simplify”?

În fiecare lună, Zepter România organizează întâlniri și discuții – transmise live pe pagina de Facebook WAW Romania – pe teme de interes pentru toți cei preocupați de viața sănătoasă și senină. Nu vorbim despre produse, ci despre teme de viață, fiindcă Zepter promovează, de 31 de ani, schimbările mici care aduc efecte mari. 

La final de martie, Zepter România a organizat cea de-a doua întâlnire de lifestyle dintr-o lungă serie care va urma, având trei prezentări pe aceeași temă: cum să ne facem viața mai simplă, mai senină și mai sănătoasă, prin schimbări mici și de efect.

Evenimentul a avut trei vorbitori: jurnalista Diana Cosmin, care are site-ul FineSociety.ro și se ocupă de conținutul platformei Waw-Romania, Claudia Știrbei de la wowmom.ro și Selina Colceru, antrenor de fitness și actriță. Fiecare dintre cele trei a explorat aceeași temă în chei diferite: cum să facem să ne fie mai simplu.

Înregistrările celor trei prezentări le găsiți pe pagina de Facebook WAW România, dar pentru cei care își doresc un rezumat al lucrurilor prezentate la întâlnire, rezumăm aici cele 10 de idei esențiale de avut în vedere pentru simplificarea vieții.

  1. De ce simțim nevoia de simplificare?

Trăim, muncim și gândim în coordonate finite, dar pe zi ce trece avem tot mai multe lucruri de făcut. Este o realitate a vremurilor noastre: deși avem aceleași 24 de ore, un creier și o capacitate de concentrare finită, zilnic ne apar tot mai multe sarcini, interacțiuni, emailuri, Whats-app-uri, sms-uri, mesaje, lucruri de bifat, de rezolvat, de plătit, de organizat. Și tot mai multe dispozitive, rețele sociale sau aplicații cu care trebuie să fim la curent pentru a face toate astea.

Doar dacă ne gândim cum arăta viața noastră cu doar 10 ani în urmă, ne dăm seama că nu exista presiunea de a fi la curent simultan cu atâtea tehnologii și modalități de interconectare cu ceilalți. Acum, în orice secundă, oricine poate ajunge la noi prin cel puțin 5 mijloace diferite, toate cerând atenție instantanee și răspuns cât mai rapid. 

Deloc întâmplător, studii științifice realizate de către cei de la Harvard Business Review indică tot mai mult spre faptul că, oricât de vaste ar fi capacitățile încă neexplorate ale creierului uman, raportat la ceea ce este el capabil să proceseze în timp real, acum și aici, suntem foarte aproape să ne atingem limitele de multitasking și de jonglerie între tehnologii, grade de eficiență și viteze. Altfel spus, nu mai putem face totul să fie mai repede, mai mult, mai eficient, mai conectat în ritmul alert în care se întâmplă lucrurile. Undeva trebuie să punem o stavilă, ca să avem timp să ne recalibrăm.

Soluția pentru o viață mai fericită în zilele noastre nu mai este să adăugăm lucruri sau să ne facem wishlist-uri ample cu ceea ce avem nevoie în viață, ci să… scădem lucruri. Să vedem la ce putem renunța, ce putem delega, ce putem face să fie mai ușor și cu impact mai mic asupra timpului nostru limitat. Avem resurse finite… pe ce alegem să le folosim?

2. Cum îndepărtăm balastul care ne ține pe loc?

Înainte de a judeca și a decide cum să ne simplificăm viețile, trebuie să ne dăm seama care a fost procesul conștient sau inconștient prin care le-am aglomerat atât de tare. Ca să facem loc, trebuie sî vedem cu ce am umplut spațiul și dacă lucrurile care ne mobilează mințile, viețile și timpul mai sunt relevante sau nu pentru cei care suntem în prezent. Și, chiar mai mult, dacă sunt în concordanță cu ceea ce ne dorim sau nu cumva au rămas în viețile noastre dintr-o inerție, în siajul lucrurilor trecute, făcute și bifate.

De foarte multe ori, lucrurile cu care ne-am aglomerat viețile nu sunt doar lucruri urâte sau grele. Nefericirile nu vin doar din situațiile nedorite, oamenii toxici sau lucrurile nefavorabile care ni s-au întâmplat. De multe ori alegem să ne împovărăm cu lucruri care par răspunsul la cele mai fierbinți dorințe ale noastre. Multe dintre poverile pe care le ducem cu noi și care ne fac să nu mai avem timp și energie pentru nimic sunt lucruri pe care le-am acceptat voluntar fiindcă păreau minunate, fiindcă nu am putut să spunem nu, fiindcă ne-am evaluat în mod greșit timpul, fiindcă eram siguri că putem să ducem mai mult.

Realitatea este că mințile și sufletele noastre se comportă exact ca un avion, care are o sarcină maximă clară. Avionul se poate ține în aer și poate avea portanță doar dacă respectă sarcina maximă admisă. Dacă-l încărcăm la refuz, se va prăbuși fiindcă motoarele nu sunt făcute să reziste la suprasolicitări.

La fel suntem și noi, oamenii, oricât am dori să ne supraevaluăm uneori: avem o sarcină maximă pe care o putem duce pentru a rămâne sănătoși la minte și la corp, pentru a avea energie și timp de viață personală și de mici bucurii. Atunci când acea greutate s-a depășit de mai multe ori și simțim că ne prăbușim sub povara lucrurilor de făcut, tot ce ne rămâne ca să ne salvăm este să eliminăm din greutăți, rând pe rând.

3. De unde începem procesul de simplificare? 

Procesul de simplificare începe în minte și poate fi demarat de la plus sau de la minus, cu aceeași eficiență. Direcția în care mergem este dată strict de momentul în care ne aflăm. 

Dacă procesul de simplificare a vieții începe ca o dorință de a face viața mai ușoară și mai aliniată la adevăratele valori ale persoanei, atunci procesul poate fi demarat de la plus. Altfel spus, alegi ce îți place, ce te inspiră, ce te face fericit, ce te entuziasmează, ce te ridică, ce te hrănește… și odată ce ți-ai clarificat această listă scurtă (fiindcă va fi scurtă), renunță la tot restul.

Calea cu minus intervine atunci când ai ajuns deja la un preaplin, iar nevoia de simplificare a vieții seamănă mai curând cu o gură de oxigen pe care o cauți cu disperare. Atunci, varianta mult mai ușoară și aproape terapeutică este să TAI. Taie ce-ți displace, ce este inutil, ce te îngreunează, ce te sufocă, ce te deprimă, ce te coboară. Ceea ce rămâne netăiat este fix ceea ce ai nevoie la momentul respectiv și este baza pe care poți începe să (re)construiești.

4. Cum știm ce să păstrăm și ce să eliminăm din viețile noastre?

Cel mai simplu „barometru” pentru a selecta lucrurile care trebuie să rămână și cele care trebuie să plece îi aparține autoarei japoneze Marie Kondo, care a scris cartea „Magia Ordinii” și a cărei filozofie pornește de la o idee extrem de simplă: „Ne aduce fericire acest obiect/activitate/relație?”. 

Sincer, analizând la rece, primul sentiment, necenzurat și nefiltrat, este de bucurie sau de corvoadă, de obligație, de inerție? Atunci când ne e greu să ne dăm seama ce ne face fericiți, această întrebare poate risipi rapid norii de dubiu.

Scopul este să rămâi exact cu ceea ce ai nevoie și cu CÂT ai nevoie. Suedezii au un termen foarte nimerit, numit LAGOM. În traducere, DESTUL. Nici prea mult, nici prea puțin, ci exact cât ai nevoie să fii fericit. Nu există o rețetă, ci un proces pe care trebuie să-l parcurgem fiecare, individual, ca să ne dăm seama care este „lagom”-ul nostru.

5. Cum ne sistematizăm casa?

Odată clarificată nevoia de simplificare a vieții, ea poate debuta – și de multe ori chiar așa se întâmplă – cu o curățenie generală strașnică. Altfel spus, odată ce ne facem mai mult spațiu în minte și în priorități, vom simți nevoia de mai mult spațiu vital și în jurul nostru.

Trucurile pe care le recomandăm pentru a pune pe roate această curățenie sunt simple și merg de la mic la mare. În primul rând, renunță la tot ce e desperecheat, ciobit, stricat, consumat, terminat. Dacă astfel de lucruri au rămas abandonate în niște sertare și nici nu mai știi de ele, e clar că nu vor căpăta niciodată o nouă viață.

Încearcă să ai minimum de obiecte dintr-o categorie și să faci MAI MULT cu mai puțin. Acesta a fost și unul dintre motivele pentru care ne-am dorit să găzduim această prezentare legată de simplificarea vieții: convingerea fermă Zepter este că viața trebuie să fie simplă, senină și sănătoasă, iar soluțiile noastre sunt menite să facă existența mai comodă, nu mai complicată. 

Prin urmare, această idee de multifuncționalitate stă la însăși baza filozofiei noastre: propunem dispozitive care să comaseze cât mai multe funcții într-una singură și să facă tot mai multe într-un volum cât mai mic. Așa am ajuns să înlocuim zecile de sticle de apă îmbuteliată cu un singur dispozitiv (Edelwasser sau Aqueena Pro) care purifică apa, mixerele de bucătărie cu un singur robot multifuncțional (MixSy) și multitudinea de condimente și ingrediente necesare pentru a da gust mâncării cu simplitatea unor vase în care preparatele se gătesc repede și își păstrează savoarea. Simplu.

Când începi curățenia în casă, începe de la ceea ce nu se vede (sertare, cotloane ascunse, lucruri de care ai uitat), abia apoi mergând spre lucrurile foarte vizibile, cele cu care ne-am obișnuit să conviețuim zi de zi și de care ne e greu să ne despărțim chiar dacă nu se mai potrivesc cu viețile noastre actuale.

6. Cum ne ordonăm dulapurile?

Putem începe cu tot ce n-am mai purtat de cel puțin doi ani și este clar că nu vom mai purta niciodată, continuând cu tot ce este desperecheat/decolorat/stricat și nu va redeveni niciodată bun/purtabil/dezirabil. Nici măcar scuza „purtatului prin casă” nu stă în picioare: în locul a zece lucruri uzate și neatractive pe care ne mințim că le păstrăm pentru a le folosi prin casă, putem alege o singură ținută elegantă, pe care să ne facă plăcere să o purtăm în spațiul personal.

Cât despre stilul personal, una dintre problemele cele mai mari pe care trebuie să le lămurim atunci când ne facem ordine în viață sau în dulap, cel mai simplu sfat pe care ți-l putem da este acesta: după ce dai la o parte din dulap tot ce n-ai mai purtat de mulți ani, tot ce nu-ți stă bine și eviți să porți, tot ce nu-ți place cu adevărat dar nu te înduri să arunci, tot ce dai la o parte dimineața în căutarea lucrurilor pe care VREI cu adeărat să le porți… după ce toate astea au fost puse deoparte, ceea ce a rămas în dulap este baza stilului pe care-l poți construi. Simplu.

7. Ce se întâmplă cu lucrurile la care ne este totuși greu să renunțăm?

Când vrem să renunțăm la un obiect și e ceva care ne ține înapoi – prețul, nostalgia, persoana care ni l-a dăruit, amintirile – trebuie să ne gândim că un obiect nu ne definește niciodată, oricât ar fi el de scump sau încărcat de amintiri. 

Ceea ce simțim noi în raport cu el însă, asta ne definește clar și ne arată unde ne aflăm în acest moment al vieții. Dacă ceea ce simțim față de el cu adevărat nu este fericire, ci doar obligație, ar fi cazul să ne ascultăm un pic mai mult și să ne punem pe noi pe primul plan. Nu nostalgiile, nu inerția, ci pe noi.

8. Întrebarea de la care poți pleca în lămurirea dilemelor

Când nu știi foarte clar cum să-ți organizezi viața, gândește-te: care ar fi cele 5 lucruri la care, dacă ai renunța, viața ta ar fi mai simplă? Nu trebuie să găsești răspunsul din prima încercare, important este ca întrebarea să-ți rămână actuală în minte și să nu te lași până nu găsești cea mai autentică variantă de răspuns în economia vieții tale.

9.  Ce facem cu cariera?

Dacă viața personală o putem ordona mai lesne după bunul plac, este greu de crezut că putem, chiar de mâine, să ne schimbăm din temelii locul de muncă, filozofia organizației în care lucrăm și mentalitatea colegilor. Oricât de convinși am fi noi de nevoia de schimbare, nu avem putere decât strict asupra propriei persoane. 

Prin urmare, putem să facem schimbări mici și importante care să ne simplifice modul de lucru, influențându-ne în mod direct și benefic productivitatea. Mai multă eficiență înseamnă o minte mai limpede, mai mult timp la dispoziție, mai multă liniște și energie.

Realitatea este că suntem mai ocupați ca niciodată, dar mai puțin productivi ca oricând, motivul fiind goana noastră după multitasking. Deși glorificăm ideea de a face cât mai multe lucruri simultan, atunci când lucrăm la un proiect și avem deschise telefoanele, mailul, rețelele sociale și aplicațiile cu notificări sunt șanse foarte mari să fim întrerupți înainte să ajungem cu adevărat în adâncimea problemei la care lucrăm.

Faptul că, în timp, reușim să performăm chiar și în ciuda acestor elemente perturbatoare nu este un titlu de glorie ci mai curând o adaptare la o serie de stimuli potrivnici: reușim să muncim bine, chiar dacă suntem întrerupți de zeci sau sute de ori într-o zi.

Nu ne putem retrage în vârf de munte, dar putem alege să lucrăm în intervale de lucru pre-determinate (de la 5 minute la o oră, în funcție de cum consideră fiecare că poate duce) în care alegem să renunțăm la cea mai mare parte a factorilor care ne distrag: punem telefonul pe Airplane Mode, închidem aplicația de email, închidem ferestrele de Facebook și punem notificările pe off. Ulterior, odată trecut intervalul pe care ni l-am convenit „distraction-free”, putem să luăm o pauză în care să ne punem la curent cu tot ce am ratat.

De cele mai multe ori vom descoperi că nu am ratat nimic esențial, în schimb munca a mers mult mai repede și fluxul de idei a fost mult mai eficient: în loc să ne concentrăm la câteva zeci de mărunțișuri simultan, am avut un singur lucru în minte, și anume proiectul la care lucrăm. Nu ne crede pe cuvânt, încearcă.

10. De ce „mai puțin” înseamnă „mai mult”?

Atunci când rămâi doar cu lucrurile care ți se potrivesc cu adevărat, care te reprezintă și cu care alegi în mod conștient să-ți mobilezi viața, se întâmplă ceva aproape miraculos: îți dai seama că nu ai nevoie de foarte multe chestiuni materiale, că nu trebuie să mai umpli goluri și să cârpești crevase emoționale și că viziunea proprie legată de locul în care te afli și cel spre care te îndrepți este mult mai simplă. Doar că nu e niciun miracol, doar puterea simplității pusă la treabă.

Follow:
Share:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *