Dr. Clara Alexandrescu: „Adevărata nutriție vine din lucrurile simple. Noi, românii, mâncăm prea sărat fiindcă am crescut cu basmul despre sarea în bucate”

Este unul dintre cei mai buni specialiști în ecografie cardiacă din lume, își împarte viața între Monaco și Corbeanca, iar la evenimentul de lansare WAW-ROMANIA ne-a povestit cum se vede nutriția prin ochii unui cardiolog cu experiență. Cum ar trebui să mâncăm și să trăim pentru o inimă sănătoasă și puternică?

Clara Alexandrescu are un calm înnăscut și emană o liniște interioară pe care greu le poți armoniza cu scenariul actual al vieții sale, aflat într-o mișcare continuă între două țări, două clinici, două vieți. Face naveta între Monaco, locul în care trăiește și profesează medicina de 11 ani, și Corbeanca, unde a fondat Centrul Medical de recuperare cardiovasculară Cardio Rec. „Recuperare”  fiind, alături de „prevenție”, unul dintre cele mai neglijate concepte medicale în România zilelor noastre.

Ce înseamnă „recuperare”?

În general, se presupune că un pacient este vindecat în momentul în care a fost supus unei proceduri chirurgicale. Finalul operației reprezintă, în mentalul colectiv, finalul problemei. Ori, pentru a nu ajunge la noi complicații pe viitor, pacientul trebuie să înțeleagă cum trebuie să se miște, ce trebuie să mănânce, ce fel de schimbări trebuie să facă în stilul de viață de până atunci.

Prevenția este de două feluri: cea pe care trebuie s-o facem înainte să apuce să ni se întâmple ceva rău, dar și cea pe care trebuie s-o punem pe roate după ce corpul a trecut printr-o traumă. De multe ori, recuperarea făcută corect scurtează convalescența și perioada de inactivitate, contribuind și la un tonus mai bun al pacientului din punct de vedere psihic.

Atât prevenția cât și recuperarea sunt neglijate la noi și tocmai asta vrea să schimbe dr. Clara Alexandrescu, mai ales că 60% dintre decesele înregistrate anual în România se datorează maladiilor cardiovasculare, față de media de 46% din statele europene. „Pe lângă genetică, fumat, excese, ceea ce mâncăm de la 20 de ani își pune accentul când ajungem la 60 de ani”, ne-a explicat dr. Alexandrescu la evenimentul de lansare al platformei „We All Well”.

 

Adevărurile din spatele unor cuvinte precum „risc” și „echilibru”

Sunt două dintre cele mai vehiculate cuvinte în societatea în care trăim, dar rar le asociem cu ceva concret, ceva de aplicat în viața noastră începând de azi. De cele mai multe ori sunt termeni care sună bine: să evităm riscul, să trăim în echilibru. Bine, dar cum?

„Unele riscuri cardiovasculare nu pot fi controlate, cum este cel genetic sau cele legate de zona în care ne-am născut”, explică dr. Alexandrescu. „Dar altele pot fi integral controlate de noi, cum sunt fumatul, obezitatea și ceea ce mâncăm în fiecare zi”.

În societatea de astăzi se vorbește mai mult ca niciodată despre mâncatul echilibrat, sănătos, cu cât mai mulți nutrienți. Totuși, un stil de viață sănătos pare uneori un „job” în sine: reguli stricte, ingrediente complicate, tehnici consumatoare de timp, plus o listă lungă de lucruri pe care trebuie sau, dimpotrivă, nu trebuie să le mai facem, începând de azi. În realitate, lucrurile nu stau deloc așa.

„Nutriția vine din lucruri simple, cele mai simple”, explică, zâmbind, Clara Alexandrescu. „Momentul marilor nutriționiști care dădeau liste lungi de terapii și tot felul de săculeți în care aveați mâncarea de prânz, gustarea de la ora trei, masa de ora cinci, au dispărut peste tot în lume. Peste tot! Mesajele de azi sunt simple și adaptate la ritmul vieților noastre: mâncați cât mai natural și cât mai aproape de mediteranean. Pentru asta există studii făcute, negru pe alb”.

Pentru medicul Clara Alexandrescu, medicina se bazează în primul rând pe dovezi. Nu dai un tratament sperând că-i va fi bine pacientului, ci bazându-te pe studii concrete. La fel este și cu nutriția, iar atât timp cât există studii, trebuie să le folosim.

Regimul mediteranean este singurul pentru care s-a făcut un studiu pe o cohortă de 1,5 milioane de pacienți, urmăriți între 3 și 18 ani. Cei care au mâncat mediteranean și-au scăzut cu 9% riscul de mortalitate cardiovasculară, un procent care a uimit lumea medicală: „Noi, ca medici, avem la îndemână puține medicamente cu care să scădem atât de mult riscurile…”.

De ce Europa de Est are riscuri mai mari, pe parte cardiovasculară, decât restul Europei? E suficient să ne uităm în farfurie. „Iubim untul, smântâna, tot ce înseamnă cârnați, slănină, mâncăruri grase de origine animală. Mâncăm puține materii grase vegetale și puține fibre. Partea cu 5 legume și 5 fructe pe zi e o poveste frumoasă, dar pe care prea puțini o respectă în România”, crede dr. Clara Alexandrescu.

Cât despre regimul tradițional-românesc, bazat pe multe grăsimi animale, deși ne străduim să-l reabilităm de ani de zile, la o analiză atentă el nu poate fi un stil de viață. Putem avea episoade punctuale, de sărbători sau la ocazii speciale, dar principiile alimentației tradiționale nu pot deveni un mod de viață pentru oamenii ocupați, stresați și sedentari ai zilelor noastre:

„Grăsimile animale în exces nu sunt sănătoase. E un lucru clar-dovedit și nu există absolut nicio excepție. Noi, românii, am tot încercat să găsim excepții: un anumit șorici, slăninuța din nu știu care regiune. Nu e adevărat. Nu există excepții”, punctează dr. Alexandrescu.

De ce protejează inima regimul mediteranean? 

În esență, ceea ce numim regim mediteranean este o denumire generică pentru un stil de viață bazat pe multe fructe și legume proaspete, pe ulei de bună-calitate (folosit în loc de unt, dar și de sine-stătător) și pe mai puține grăsimi saturate. Proteina animală nu este nicidecum exclusă, dar peștele, fructele de mare și carnea de pasăre predomină într-un meniu mediteranean.

Carnea roșie este recomandată doar de câteva ori pe lună, în moderație, iar grăsimile atât de necesare în alimentație sunt de origine vegetală, din nuci și alte oleaginoase. De asemenea, peștele gras, consumat o dată sau de două ori pe săptămână, este foarte sănătos.

„La școală noi am învățat clar: <A făcut bolnavul infarct? Îi spuneți să mănânce pește alb>. Asta era atunci. Acum îi spunem să mănânce pește cât mai gras. Tot ce a detestat românul cândva, fiindcă acum 20 de ani scria pe toți pereții „Mâncați macrou și sardine”. Cât macrou și câte sardine mănâncă acum românii? Foarte puține, din păcate”, explică Clara Alexandrescu.

Stresul și inima.

„Da, stresul influențează foarte mult ceea ce mâncăm și este o mare problemă”, recunoaște dr. Alexandrescu. „Ani de zile, femeile mergeau la medic și spuneau că se îngrașă fiindcă sunt stresate, iar medicii râdeau și le spuneau <<Lăsați, doamnă, că nu se îngrașă nimeni din aer>>. Ei bine, în acest moment e dovedit că stresul îngrașă”.

Practic, stresul descarcă cortizol, determinând hipoglicemia și trezind astfel în noi pofta de a mânca fără limită și fără o legătură directă cu foamea fizică. Nu ne îngrășăm din aer, dar ne îngrășăm dintr-un cumul de factori care au legătură directă cu starea noastră psihică și emoțională din fiecare moment.

Cum gătim?

De multe ori, cele mai bune intenții culinare eșuează în faza efectivă de pregătire a mâncării. Spre exemplu, se am vorbit despre pește și despre cât de sănătos este un regim bazat pe fructe de mare și pește. Totuși, în România se află la mare trecere peștele prăjit sau făcut la grătar. „Nici una și nici cealaltă nu au mare valoare nutrițională”, punctează Clara Alexandrescu.

De asemenea, sarea în exces este o mare problemă, la care regimul mediteranean are soluție: condimente și ierburi naturale, care să dea gust mâncărurilor, eliminând nevoia sării. Tot din cauza sării trebuie evitate pe cât posibil conservele, brânza telemea, cașcavalul, toate preparatele industriale, supa gata-preparată și legumele congelate. În toate există sare ascunsă, iar citirea cu atenție a etichetelor poate contribui la formarea unei foarte necesare educații alimentare.

Românii mănâncă în medie 12 grame de sare pe zi, deși nevoia organismului este de 6 grame. „Acele 6 grame în plus se datorează obiceiurilor formate în copilărie și a acelei povești rămase celebre. Noi, românii, iubim ca sarea în bucate”, zâmbește dr. Clara Alexandrescu.

Ce putem face chiar de mâine?

Am rezonat cu principiile dr. Clara Alexandrescu și cu viziunea echilibrată pe care o aduce asupra nutriției tocmai pentru că, de 30 de ani încoace, Zepter încearcă să promoveze exact această noțiune de „hrană vie”. Mâncare gustoasă și sănătoasă, în care s-au păstrat intacți nutrienții și aromele naturale. În vasele Zepter, alimentele nu-și reduc dimensiunile, nu se lipesc și nu se ard, iar grăsimile nocive din procesul de gătit nu ajung să se mai producă.

Cât despre „sarea în bucate”, nu mai avem nevoie de ea, și nu fiindcă am renunța voluntar la gustul bun al mâncărurilor în favoarea sănătății, ci pentru că, gătind cu Zepter, nu mai avem nevoie de ”ajutoare” în obținerea gustului bun: putem găti delicios fără sare, fără ulei și fără condimente „la pachet”. Aceleași preparate vor avea mai puține calorii, vor fi mai sănătoase și mai gustoase, iar consumul de energie va fi mai mic, gătind la temperatură mai joasă.

Dacă nu ești pregătit încă pentru saltul spre mediteranean, îți poți păstra stilul alimentar de până acum, dar va fi deja mai sănătos doar prin renunțarea la săruri, ulei și la adjuvanți de gust. Nu mai ai nevoie de ele, pentru că faci mai mult cu mai puțin. Când gătim Zepter, „sarea în bucate” rămâne doar o poveste îndepărtată din copilărie.

Follow:
Share:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *